CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICÃ NUMERICÃ

(continuare)

1.3. Metode de prelucrare (continuare)

p. 24

1.3.1. Tipuri de medii aritmetice

Metoda cea mai simplă de a cumula cumva massa mare de informaţie este media aritmetică a coloanelor (câmpurilor). Din totalul informaţiei prelevate separăm un lot ceramic şi îi aflăm trăsăturile medii. Dacă realizăm acelaşi lucru pe un alt lot, avem deja doi termeni de comparaţie. Nici aceasta nu este încă suficient: constatăm unele diferenţe între lotul 1 şi lotul 2. Dar ce înseamnă aceste diferenţe? Sunt mari? Sunt mici? Pentru a începe să înţelegem ceva, avem nevoie de al treilea lot. Constatăm că loturile 1 şi 2 seamănă; constatăm că şi loturile 2 şi 3 seamănă, dar că loturile 1 şi 3 sunt destul de neasemănătoare, respectiv abaterile reciproce ale mediilor sunt mai mari. Avem deja un set de relaţii.

Pe ce criterii constituim un lot analizabil? Câteva sunt foarte la îndemână. Prima situaţie ar fi să vedem media unui complex arheologic, în comparaţie, fireşte, cu alte medii de complex. Numai că există puţine complexe, în epoca şi teritoriul de referinţă, care să ofere suficient material pentru a putea trage concluzii valide[41]. Mediile de complex, deşi în principiu şi cel mai frecvent nu sunt analizabile, neîndeplinind norme statistice minime, sunt interesante fiindcă pun în evidenţă diferenţele între complexe; dacă aceste diferenţe tind să se grupeze în două sau mai multe categorii, putem primi un avertisment asupra posibilităţii de a fi în prezenţa a două sau mai multe orizonturi de locuire. Această simplă constatare nu este în sine suficientă (intrând apoi în joc alte argumente, precum situaţia stratigrafică, tipurile de locuinţe, raportul între tehnicile de realizare a ceramicii, decorul, etc), dar pot da un semnal important pentru declanşarea unei anchete mai largi.

Majoritatea siturilor de epocă sunt aşezări de scurtă durată, cel mai adesea cu un singur episod de locuire (în intervalul de timp care face obiectul investigaţiei, respectiv finalul sec. V-mijlocul sec. VII), ceea ce face ca, de fapt, întregul sit să reprezinte un complex închis, sincron şi omogen cultural. Această situaţie face ca media de sit să fie o unitate de monitorizare. Dacă aşezarea are, în mod demonstrat, mai multe episoade de locuire, vom fi obligaţi, desigur, să operăm cu medii de nivel (nu avem “nivele” pe şantierele de epocă; “nivelul” este aici un concept arheologic, care distinge între două episoade habitaţionale), pentru a asigura omogenitatea cronologică şi culturală a lotului analizat. Media de sit este, în sine, o abstracţie, fiindcă este compusă din recipiente aparţinând unor tipuri morfologice distincte.

p. 25

Media conformaţiilor recipientelor dintr-un sit este însă expresia foarte condensată a specificului unui sit, ceea ce o transformă într-un indicator interesant.

În interiorul unui sit putem fi însă interesaţi şi de alte lucruri, ca tehnicile de realizare a ceramicii, raportul statistic între ele, cât şi răspunsul la întrebarea dacă formele produse în tehnici diferite sunt asemenea sau sunt diferite; putem avea, deci, medii tehnologice de sit/nivel.

Există o tipologie a culturilor epocii? Aceasta vom vedea. Dar, dacă există, se poate presupune că, deoarece olarii produceau forme diferite, fie aveau motive să facă astfel (variante: pentru că vasele au utilităţi distincte; pentru că produceau pentru comunităţi diferite, cu preferinţe şi habitudini diferite), fie că nu intenţionau acest lucru, dar acest lucru se întâmpla oricum, din motive care nu vor fi discutate aici. Există aici două probleme distincte: o primă chestiune este tipologia intra-sit; o a doua este tipologia pe zone de referinţă (mai largi sau mai restrânse). Modalitatea concretă de separare şi definire a tipurilor morfologice este obiectul expunerii într-un alt subcapitol. Reţinem deocamdată că se pot realiza medii tipologice.

Plecând de la mediile tipologice de sit se pot realiza medii tipologice regionale. Aşa cum vom vedea, nu este posibil să realizezi o analiză tipologică simultană pe sute sau mii de obiecte. Există în schimb posibilitatea unei tipologii în cascadă, cu organizare piramidală (v. infra), care permite ataşarea unei grupe de sit (să spunem grupa 1 din situl A) de grupa altui sit (să spunem grupa 5 din situl B). Din exemplarele celor două situri, care s-au demonstrat analoage, se poate obţine o nouă medie, care să reprezinte comportamentul mediu al unei grupe regionale. Această medie se poate realiza în două maniere distincte: ca medie a celor două medii, ceea ce poate fi greşit, fiindcă este posibil ca gr. 1 din A să aibă 20 de obiecte, iar gr. 5 din B să aibă numai două obiecte; ca medie a tuturor pieselor celor două grupe de sit. Am optat pentru cea de a doua variantă.

ÎNAPOI LA SUMAR VOLUMUL I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE - § 1.3.2. (desenul matricial)

---

^[41] Unul dintre câştigurile lucrării din 1996 este stabilirea minimului semnificativ de piese (TEODOR E. 1996, p. 37 şi fig. 35), respectiv 8 piese întregi.